Wednesday, 3 December 2014

:) (Nepostate mai vechi)

...nici nu stiu de unde sa incep. Sa incep cu motivul? Sa ma prezint direct cu o explicatie? Hai sa fiu totusi eu.
Cant, desenez, jonglez cu cuvinte. De ce? Pentru ca pot. Dar cel mai mult imi place ca prin intermediul lor, sau ale altor mici pasiuni d-ale mele, sa aduc zambetul pe buzele altora. Sincer nu stiu de ce prefer sa fac pe altii mai fericiti, in loc sa ma straduiesc sa ma bucur pe mine.

Totusi nu conteaza, poate ca aceasta imi este menirea. Si daca asta e, atunci cel putin pentru moment eu sunt foarte fericit cu ea. Am o vorba la care tin foarte mult: "Zambeste"
Nu exista nimic mai frumos si mai sincer, decat un zambet. Este cea mai simpla forma de a face pe cineva fericit. Cu un zambet spui o poveste. Dar asta este doar parerea mea.


Obiceiuri si traditii romanesti contemporane. Uite ba ca nu se postase

Cu totii avem prieteni. Eu ma bucur de destul de multi prieteni... and they never stop surprising me. Am ajuns aseara in jurul orei 23:00 la domiciliu. Veneam de la repetitii si eram destul de obosit, infometat si lipsit de chef. In cap se ducea o lupta crancena intre foame sete si alte nevoi biologice. Am zis sa le satisfac pe rand. Prin urmare: buda, frigider, canapea. Rezultatul, un castron de haleala, o halba de bere si ultimul sfert de ora din meciul Rapid si CFR Cluj... lux. "Always enjoy the little things

Tuesday, 3 January 2012

1 Ianuarie...

Deschide ochii, asteapta un zambet sa-l imbratisezi.
O fina mangaiere te face sa vibrezi.
Auzi o voce blanda ce te indeamna sa crezi.
Nu mai ai chipul-mpietrit, incepi sa te trezesti.

E pentru a mia oara, cand trebuie sa te ridici.
E pentru a mia oara, cand trebuie, da trebuie, trebuie
Tu ai sa te ridici!

Descoperi iarasi caldura pe care de mult ai uitat.
Simti din nou gustul dulce, ce candva te-a imbatat.
O privire calda iti spune: "S-a terminat."
"Ridica-te si hai s-o luam de la cap'."

E pentru a mia oara, cand trebuie sa te ridici.
E pentru a mia oara, cand trebuie, da trebuie, trebuie
Tu ai sa te ridici!

E pentru a mia oara, cand trebuie sa te ridici.
E pentru a mia oara, cand trebuie, da trebuie, trebuie
Tu ai sa te ridici!

Si totusi poate, nu-i realitate iar tot ce vezi ce simti e miraj.
Nu e prima oara, cand mintea iti zboara, si cu apa rece tu te-ai imbatat.
Da-ti repede-o palma, mintea sa nu-ti mai doarma.
Trebuie sa-te trezesti trece timpul, e pacat.

Te scuturi de asternuturi, te foiesti prin pat.
Este asa cum credeai, iarasi te-ai inselat.
Din spate insa se-aude glasul cel bland.
Zambind te intorci, nu, nu ai visat.

E pentru a mia oara, cand trebuie sa te ridici.
E pentru a mia oara, cand trebuie, da trebuie, trebuie
Tu ai sa te ridici!

E pentru a mia oara, cand trebuie sa te ridici.
E pentru a mia oara, cand trebuie, da trebuie, trebuie
Tu ai sa te ridici!

Monday, 2 January 2012

Here we go...no regrets.

A mai trecut un an...cu bune, cu rele, a trecut. Daca stau si ma uit inapoi, pot sa le privesc obiectiv. Daca ma puneai in momentul respectiv sa le analizez, iti ziceam scurt si sec sa te intorci in originile biologice din care ai izvorat. Well, not anymore. A fost un an frumos si urat in acelasi timp, iar in jurul meu cat si pe mine se vad mici semne pe care acesta le-a lasat in urma. In jurul meu am persoane care mi-au rasarit in cale si care au ales sa ramana respectiv sa-si joace rolul lor in filmul numit "Viata mea". Oameni cu bune si cu rele. Fiecare cu bagajul lui sau al ei. Oameni colorati, oameni simpli, complicati, frumosi in felul lor. Am avut parte de dezamagiri, de bucurii, si clipe care m-au facut sa zambesc sau sa ma incrunt. Am redescoperit farmecul unui amarat de croissant, a unei seri de discutii, a unei nopti petrecute pe plaja. Mi-am amintit cum se simte o imbratisare, ce inseamna sa imparti, sa oferi si sa primesti. Caldura unui zambet, greutatea unei lacrimi, gustul amar al tristetii, si dulcele gust al prieteniei si al dragostei. Plus multe, multe, foarte multe alte lucruri de care fie uitasem, fie am vrut sa le uit.
Deci, nu imi ramane decat sa fiu multumit, nu? Gresti, pentru ca nu ma multumesc doar cu atat. Vreau mai mult! Anul asta vreau sa gust mai mult din toate minunatile pe care le-am descoperit sau redescoperit. Sunt pregatit, sau mai bine zis calit in urma anului ce a trecut, sa inghit sau sa indur partile rele ale anului ce urmeaza. Dar poate cel mai important este ca anul acesta am sa traiesc mai UP TO FUCKING ELEVEN decat anul trecut. Dupa cum am auzit o zicala foarte misto: "Live a little!" Well how about we live a little more. Not as much as we can, but as much as we desire.
Zambiti mai mult anul asta. Iubiti cu nabadai si la intensitate maxima. Bucurativa de fiecare croissant, bere, suc, tigara. Gustati fiecare raza de soare si picatura de ploaie. Radeti cat apucatii. Urlati cat va tin bojocii. Cantati de nebuni in toiul zilei sau al noptii daca atunci va apuca cheful de cantat. Dansati pe muzica ce va canta in cap. Savurati fiecare imbratisare, sarut, zambet. Don't look back in anger. Don't look back with regret. Make the best you can out of this year...mai bine de atat... Make it a better year than last year.

\m/

Tuesday, 27 December 2011

For you

The light shining from your eyes can turn night into day, giving joy to wash away pain. Ending greif by bringing hope, giving what once died, life and making loving one once again beeinng worth.

Shinedown

Shine for those who belive it, shine because the world around you needs it. Bring music where there is deftaning silence. Raise spirits that have long been forsaken. Shine as bright as both sun and the moon, showing everyone that what they desire will reach them soon.

Monday, 29 August 2011

O seara de vis...jurnal de calatorie.

Vineri dimineata ora 07:00...O dimineata ca oricare alta, sau poate nu. In 3 ore plec alaturi de a doua mea familie spre Vama. Diseara facem show la Stufstock. Da, un vis care sta sa se implineasca. Cu o seara inainte am avut pret de trei ore repetitii. Totul este pus la punct, inclusiv o piesa noua...Ce sa mai, un pic chiaun incep pregatirile.
Chitara...check...Rucsac cu haine...check...ochelari de soare si alte accesorii...check...Locked and loaded, Stufstock here comes Up to Fucking Eleven. Ora 10:10 ajung la punctul de intalnire unde doi dintre cei 4 componenti ai trupei(Liviu si Bobo) deja ma asteapta. Mai lipseste Leo pe care trebuie sa-l luam de la domiciliu...nu de alta dar este in drum si are bagaj mai greu de carat. Ne inbarcam in Up to Eleven mobil si da-i bice. 10:20 formula completa inbarcati in masina directia mare. Un scurt Pit Stop la benzinaria Mol. Motorina cateva beri un suc si rovinieta. Sa inceapa aventura.
Din boxe urla muzica, drumul este liber si noi gonim spre mare. Pe autostrada ne depaseste o masina captusita cu donsoare simpatice...nu le bagam prea mult in seama, suntem mult prea concentrati. Ne minunam la un moment dat de un Lotus al politiei rutiere parcat pe marginea autostrazii intr-o parcare. Se asculta Staind in masina, se da din cap si se fredoneaza. Trecem de Fetesti...nu mai este mult si ajungem. Din cand in cand mai suna cate un telefon...confirmam cazarea, ora la care ajungem si alte formalitati.
Constransi de nevoi biologice cauzate de consumul de Berule in masina tragem pe dreapta la iesirea din Cernavoda...Doamne ce usurare...ii vine lui Bobo ideea: "Ba, vedeti cablul ala suspendat? Hai sa vedem cine arunca mai departe pietre." Zis si facut, ne inarmam si incepe tirul de cataroaie. Maestrul Leo castiga concursul la o piatra distanta. "Hai baieti pe cai, ca sa apucam sa si mancam si sa ne odihnim putin."
Ne inbarcam din nou in Up to Eleven mobil si baga mare Bobo. La intrarea in Mangalia pe mine si pe Leo ne ia somnul. La un moment dat se aude: "Ba, am ajuns!" Blana, ne parcam la cazare asta dupa un mic incident pe str. principala din Vama, unde un trantor cu un SUV a considerat ca el are prioritate de tabla si nu tre sa respecte semnul de sens unic... Pana la urma l-am convins ca legea e lege, si ca nu o face el.
Ne-am cazat, am parcat sculele, acum hai la scena. La scena, noi si cei de la Negura Bunget. Se servea masa de pranz. Ne-am ridicat ecusoanele am mai baut o berula timp in care au aparut si baietii de la Travka...O da, companie selecta in cadrul unui festival cu traditie. Incre-fucking-dibil am ajuns sa cantam la Stufstock pe scena mare. "Hai ba in Pula mea sa bagam si noi ceva la matz."
Am plecat la o terasa unde Bobo si cu Leo jurau ca au mancat bine cu cateva saptamani inainte. Pac, o ceafa un snitzel un piept de pui si 5 mici cate o bere de caciula...Pofta buna. Intre timp apar Felix si surioara mea mai mica Mada aka Fungus aka Pia. vb tot drumul fie prin mesaje fie la telefon. "Ospatar'inca 2 Timisoreana!" Ne indopam bine intre timp 2 cunoscuti trec pe la noi schimbam 2 vorbe si ne dam intalnire la festival.
Am terminat masa, hai la cazare sa ne schimbam si sa vedem ce facem.
Se face ora la care trebuie sa fim prezenti la sound check. 16:30...ajungem acolo dam in ele pret de doua piese si ceva reglaje. Intre timp sor-mea care plecase si ea sa se cazeze apare cu sufletul la gura. "Ba, a-ti inceput?" O lamurim si decidem sa mergem sa ne schimbam asta dupa ce in prealabil ne-am asigurat ca putem parca sculele pe scena.
Trei ore mai tarziu, D-Hour. Rasi tunsi frezati aranjati trupa Up to Elevne and Co. sunt pregatiti sa-si faca debutul pe scena mare. Timida o tipa cu un aparat foto mare de gat ma intreaba: "E ok daca ma urc sa va fac niste poze pe scena in timp ce cantati?" In capul meu..."Are you fucking kidding me." ..."Normal, baga mare." Se face anuntul: "Prima trupa care s-a sacrificat sa deschida editia de anul acesta a festivalului Stufstock...Up to Eleven din Bucuresti."
In vene sangele imi pompeaza ca turbat, adrenalina ma napadeste, emotile sunt de prisos..."Sa rupem flacai!" "Stufstock Vama Veche, let's ROCK & FUCKING ROLL!!!" Oficial ne-am inceput recitalul. Impinsi din spate de atmosfera incendiara de pe scena si publicul ce se inmultea vazand cu ochii, atrasi de riff-urile grele, noi ne continuam show-ul care crestea in intensitate, cu fiecare melodie...S-a terminat cu un tipat satisfacut si obosit dar rasunator: "Stufstock Vama Veche, va multumim, a fost Up to Fucking Eleven...o seara buna in continuare!"
Zambete, veselie....ne-a iesit tot...a fost bestial. Toata lumea din jur multumita de ce a vazut si ce a auzit. Ne dam jos de pe scena in aplauzele unui public satisfacut. Si acum cireasa de pe tort. Interviu ptr stirile B1 TV, interviu reviste, autografe si poze cat cuprinde...FUCK YEAH... Sa vina berea si Jack Daniels-ul...party pana in zori de zi. And so we did...yes so we did, alaturi de toti prietenii nostri de la White Walls, Trooper, Krepuskul, Altar...o seara memorabila...si nu, nu am visat........

......Up to Fucking Eleven.\m/