Deja ma intrec cu gluma. Trei post-uri in aceeasi zi. Nu prea imi sta in fire. De obicei postez unu singur si gata. Dar de data asta simt ca am mai multe de spus intr-o zi. Nu imi dau seama de ce, dar pur si simplu am s-o fac. Ascultam o melodie. Se cheama "Sound of Madness, este compusa si cantata de o trupa pe numele ei Shinedown.
Am stat si m-am intrebat, cum suna oare nebunia. Are ea un sunet anume cu care s-o poti asocia. Intrebarea pleaca de la refren:"I've created the sound of madness, wrote the book on pain, still, somehow I'm still here to explain." M-am regasit in acest vers. De multe ori am fost catalogat nebun, din "N"motive. Ba pentru ca am luat decizii pe care altii nu le-ar lua in mod normal sau de care s-ar ferii, ba ca am facut ceva, ce alti oameni nu ar face...pana la urma nu prea ma intereseaza, e viata mea si fac cam ce vreau cu ea. It's that simple...
Dar versul, versul ala m-a dat pe spate. Mi-ar fi placut sa-l fi compus eu, deaorece este genial si spune atat de multe cu atat de putine cuvinte. Ar mai fi unu: "The darkest hour doesn't come at night" . Mare adevar, ptr ca cele mai tampite momente si in acelasi timp cele mai greu de trecut praguri, te izbesc cand iti este lumea mai draga. Ce e de facut? Fie cazi, te ridici si fugi inapoi, sau te ridici, te scuturi si continui. Mergi mai departe. Acum daca era sa ma intrebi acum un an doi ce as face as fi zis: "Ba, ma ridic, ma scutur si zabovesc o clipa si ma gandes daca sa continui sau nu." Mare greseala! Daca eziti pierzi. Am invatat-o pe pielea mea, iar pretul platit ptr fieacare clipa de nesiguranta a fost destul de mare. Well, no more. Am descoperit ca daca vrei ceva, si te inhami la ceva, atunci pieptul inainte si...Bring it on motherfucker.
Pana acuma vad ca da roade, sper sa continue asa, nu de alta dar ar fi pacat. Ajungi la trei sferturi de drum batut, zgariat, obosit ca sa te intorci din drum. Mai bine mergi dupa motto-ul: "Succede or die trying." Macar ai satisfactia ca ai facut ceva in viata si ca ai lasat ceva in urma ta.
Acuma multi dintre voi va ganditi la faptul ca ori sunt nebun ori, foarte hotarat, beat sau ce stiu eu altceva. Raspunsul nu este nici unul dintre cele de sus. Pur si simplu asa simt, la aceste mirifice concluzii am ajuns in timp ce ma indreptam spre casa si imi urla muzica in casti. Imi vin multe idei cand ascult muzica, uneori prea multe, astfel incat ajung sa renunt la unele, sa le filtrez. Nu sunt convins ca pastrez intotdeauna ce e mai bun...dar macar am ceva in cap care sa ma tina ocupat.
Uite, pun si eu o intrebare. Ce te macina cel mai mult, un esec sau o realizare? Pe mine ma macina ambele in egala masura. O realizare, ptr ca ma gandesc cum ce si cand am facut ca sa ma bucur acum de ea, un esec din cauza faptului ca ma gandesc, unde am gresit. Frate greu mai este sa gasesti raspuns la intrebarea, unde am gresit. Cel mai bine e sa try again, dar de data asta sa fi mai atent/a, mai vigilent/a si ai sa vezi si unde ai gresit si ce trebuie sa faci ca sa nu se mai repete. Problema e alta...Do you get a second chance? De cele mai multe ori nu trebuie sa astepti sa ti se acorde. Trebuie sa-ti o acorzi tu intai tie si sa-ti doresti asta cu adevarat. Dupa toate astea mai vedem si negociem daca, ti se acorda a second chance.
Multi dintre voi ar fi in stare sa ucida ptr o a doua sansa, si nu va acuz. Eu sunt la fel. Problema e alta...Cand vi se acorda stiti ce sa faceti cu ea, sau o luati iarasi ca berbecii, capul inainte, privirea in pamant, si baga material ca e bine.
Ascultati la unu care a vazut destule si peste care au trecut inca pe atatea. Daca vi se acorda o a doua sansa, cascati ochii si ganditi inainte sa faceti ceva. Asta nu inseaman ca trebuie sa va neglijati sufletul, si ce va spune acesta. Suna un pic tampit dar daca stai sa te gandesti bine, e corect ce spun aici. Viata ne scoate multe cacaturi in cale. Razbesc cei care stiu cum sa le gestioneze si pe cele bune si pe cele rele, si care la final mai gasesc puterea sa si zambeasca cu adevarat.
Este greu, stiu. De multe ori ai senzatia ca te lupti cu mori de vant. Dar merita, o sa vedeti cand o sa ajungeti in situatii similare. Nu zic ca nu ai parte si de consecinte. Alea intotdeauna o sa te loveasca la final. Atat dupa bune cat si dupa rele. Dar mai da-le in pula mea. Ori facem o treaba, ori nu o mai facem deloc.
Asa ca, nu mai stati intr-un colt plangand de mila proprie voastre persoane. Get your ass up, give you motherfucking ass another chance, accept reality, and do something. Fiti sinceri nu va fie frica, aveti tupe si dupa ce va acordati voua a doua sansa, cereti sa vi se acorde, pregatiti fiind sa o exploatati la maxim si sa faceti ceva cu ea... As for me, I created the sound of darknes, I wrote the book on pain, still I'm here to explain that the darkest hour doesen't come at night. Am facut-o involuntar pe alocuri, dar nu regret ca am facut-o, ptr ca am invatat multe. Si o sa-mi dau a doua sansa, si cu fiecare ocazie cu care mi se va acorda a doua sansa am sa fac ceva cu ea, nu am sa ma bucur si am sa vorbesc doar despre ea...am sa fac.
Noapte buna.
Am stat si m-am intrebat, cum suna oare nebunia. Are ea un sunet anume cu care s-o poti asocia. Intrebarea pleaca de la refren:"I've created the sound of madness, wrote the book on pain, still, somehow I'm still here to explain." M-am regasit in acest vers. De multe ori am fost catalogat nebun, din "N"motive. Ba pentru ca am luat decizii pe care altii nu le-ar lua in mod normal sau de care s-ar ferii, ba ca am facut ceva, ce alti oameni nu ar face...pana la urma nu prea ma intereseaza, e viata mea si fac cam ce vreau cu ea. It's that simple...
Dar versul, versul ala m-a dat pe spate. Mi-ar fi placut sa-l fi compus eu, deaorece este genial si spune atat de multe cu atat de putine cuvinte. Ar mai fi unu: "The darkest hour doesn't come at night" . Mare adevar, ptr ca cele mai tampite momente si in acelasi timp cele mai greu de trecut praguri, te izbesc cand iti este lumea mai draga. Ce e de facut? Fie cazi, te ridici si fugi inapoi, sau te ridici, te scuturi si continui. Mergi mai departe. Acum daca era sa ma intrebi acum un an doi ce as face as fi zis: "Ba, ma ridic, ma scutur si zabovesc o clipa si ma gandes daca sa continui sau nu." Mare greseala! Daca eziti pierzi. Am invatat-o pe pielea mea, iar pretul platit ptr fieacare clipa de nesiguranta a fost destul de mare. Well, no more. Am descoperit ca daca vrei ceva, si te inhami la ceva, atunci pieptul inainte si...Bring it on motherfucker.
Pana acuma vad ca da roade, sper sa continue asa, nu de alta dar ar fi pacat. Ajungi la trei sferturi de drum batut, zgariat, obosit ca sa te intorci din drum. Mai bine mergi dupa motto-ul: "Succede or die trying." Macar ai satisfactia ca ai facut ceva in viata si ca ai lasat ceva in urma ta.
Acuma multi dintre voi va ganditi la faptul ca ori sunt nebun ori, foarte hotarat, beat sau ce stiu eu altceva. Raspunsul nu este nici unul dintre cele de sus. Pur si simplu asa simt, la aceste mirifice concluzii am ajuns in timp ce ma indreptam spre casa si imi urla muzica in casti. Imi vin multe idei cand ascult muzica, uneori prea multe, astfel incat ajung sa renunt la unele, sa le filtrez. Nu sunt convins ca pastrez intotdeauna ce e mai bun...dar macar am ceva in cap care sa ma tina ocupat.
Uite, pun si eu o intrebare. Ce te macina cel mai mult, un esec sau o realizare? Pe mine ma macina ambele in egala masura. O realizare, ptr ca ma gandesc cum ce si cand am facut ca sa ma bucur acum de ea, un esec din cauza faptului ca ma gandesc, unde am gresit. Frate greu mai este sa gasesti raspuns la intrebarea, unde am gresit. Cel mai bine e sa try again, dar de data asta sa fi mai atent/a, mai vigilent/a si ai sa vezi si unde ai gresit si ce trebuie sa faci ca sa nu se mai repete. Problema e alta...Do you get a second chance? De cele mai multe ori nu trebuie sa astepti sa ti se acorde. Trebuie sa-ti o acorzi tu intai tie si sa-ti doresti asta cu adevarat. Dupa toate astea mai vedem si negociem daca, ti se acorda a second chance.
Multi dintre voi ar fi in stare sa ucida ptr o a doua sansa, si nu va acuz. Eu sunt la fel. Problema e alta...Cand vi se acorda stiti ce sa faceti cu ea, sau o luati iarasi ca berbecii, capul inainte, privirea in pamant, si baga material ca e bine.
Ascultati la unu care a vazut destule si peste care au trecut inca pe atatea. Daca vi se acorda o a doua sansa, cascati ochii si ganditi inainte sa faceti ceva. Asta nu inseaman ca trebuie sa va neglijati sufletul, si ce va spune acesta. Suna un pic tampit dar daca stai sa te gandesti bine, e corect ce spun aici. Viata ne scoate multe cacaturi in cale. Razbesc cei care stiu cum sa le gestioneze si pe cele bune si pe cele rele, si care la final mai gasesc puterea sa si zambeasca cu adevarat.
Este greu, stiu. De multe ori ai senzatia ca te lupti cu mori de vant. Dar merita, o sa vedeti cand o sa ajungeti in situatii similare. Nu zic ca nu ai parte si de consecinte. Alea intotdeauna o sa te loveasca la final. Atat dupa bune cat si dupa rele. Dar mai da-le in pula mea. Ori facem o treaba, ori nu o mai facem deloc.
Asa ca, nu mai stati intr-un colt plangand de mila proprie voastre persoane. Get your ass up, give you motherfucking ass another chance, accept reality, and do something. Fiti sinceri nu va fie frica, aveti tupe si dupa ce va acordati voua a doua sansa, cereti sa vi se acorde, pregatiti fiind sa o exploatati la maxim si sa faceti ceva cu ea... As for me, I created the sound of darknes, I wrote the book on pain, still I'm here to explain that the darkest hour doesen't come at night. Am facut-o involuntar pe alocuri, dar nu regret ca am facut-o, ptr ca am invatat multe. Si o sa-mi dau a doua sansa, si cu fiecare ocazie cu care mi se va acorda a doua sansa am sa fac ceva cu ea, nu am sa ma bucur si am sa vorbesc doar despre ea...am sa fac.
Noapte buna.
No comments:
Post a Comment